miercuri, 9 aprilie 2014

O zi insorita

Este o zi insorita si frumoasa! Soarele straluceste auriu si madru cum e el, pasarile cantand ambiental, intre timp construindu-si si cuiburile sensibile, iar frunzele si iarba sunt mai verzi ca niciodata! Nimic nu poate decurge rau azi!
Ma trezesc dupa o discutie lunga si relaxanta cu sfetnicul meu de nadejde, Noaptea. Sar din pat direct in haine ca un sportiv de nota 10! Inca un salt lateral, deschidem niste usi si stau proptit in fata chiuvetei cu tot cu periuta si pasta de dinti in maini! Cinci minute si dinti sunt mai stralucitori ca soarele!
La masa o omleta si niste bacon cu paine proaspata de la brutarie, lasate misterios de la parinti. Unde sunt? La munca, ca in orice zi din viata lor. Intr-un minut am si halit mic dejunul! Ne uitam pe lista ce am de facut dupa ce, ca baiatul model ce sunt imi spal vasele: Sa-mi fac temele.
.......................................................................................................................................................................
Glumesc! Temele le facusem ieri! Totusi ceva suplimentar nu strica! Cu stiloul classic fac analizele de cuvinte  cu maiestrie la literature si cu creionul rapid fauresc unghiurile complicate la geometrie. O jumatate de ora si gata! O ciocolatica pentru o treaba buna!
Acum sa ud plantele. Doua, trei, patru hai cinci galeti de apa si toate plantele din gospodarie reincep sa ne dea oxigen!
Casa e in renovare si constructorii au liber astazi. Cine trebuie sa care pamant pentru fundatia noilor camera? A-ti ghicit, Moi! Douazeci de roabe ca sa nu ma lungesc.
Totusi trec numai doua ore si eu am numai cinci roabe! Dar catelul nu ma lasa in pace! Oare ce vrea? N-are nici apa, nici mancare. Zece felii de salam si un litru de apa si pace! Cainele doarme dus!
Termin odata si e ora 16:00. Doamne, am o foame de lup! Ce avem de mancare? Mititei si cartofi prajiti! De-li-cios va zic! De-li-cios!
Meritam sa ne cinstim? Doua ore la computer si o ciocolatica!
Si iar ma gaseste noaptea la birou, cu o foaie de hartie plina de cuvinte albastri in fata-mi si cu condeiul obosit in mana, dupa ce am scris acestea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu